PROBLEMĂ DE SIGURANȚĂ NAȚIONALĂ ÎN CSAT: Asigurarea securității urbane prin sisteme agroalimentare reziliente

Pentru a ne pregăti strategic pentru impactul schimbărilor climatice și gestionarea eficientă a dezastrelor naturale grave (ex. cutremure, inundații, incendii), liderii oraselor ar trebui să aibă în vedere, în următoarea perioadă, realizarea unei Planificări Strategice Reziliente pentru asigurarea securității urbane, ca parte componenta a securitatii nationale, avand in vedere ca Bucurestiul este declarat la nivel international “Capitală Seismică Europeană”.

În prezent, orașele sunt sisteme complexe formate dintr-o serie de actori care interacționează la nivel inter-sistemic: organizatii guvernamentale, agenții locale, întreprinderi locale, dar și organizații internaționale, care adesea nu comunică sau nu interacționează eficient, ca efect al transferului de informație “de sus in jos”.

În acest context, aderarea capitalei Bucuresti la platforma internațională 100 Resilient Cities (100RC) și numirea unui Chief Rezilient City (CRO) la nivel național ar facilita transferul de expertiza dupa modelul “tip retea” si, in plus, accesul la resurse financiare consistente ar facilita crearea si implementarea de City Resilience Strategy pentru dezvoltarea durabila a mediului urban.

O Planificare Strategică de Reziliență Urbană ar trebui să cuprindă solutii inteligente, integrate si inovative, care să aibă ca scop creșterea capacității mediului urban de a rezista la "Shocks", adică la dezastre naturale (incendii,   cutremure, inundatii), cât si la "Stresses", adică la factori de insecuritate care ar putea afecta sectoare vitale ale vieţii economico-sociale şi are putea avea impact atât asupra securităţii naţionale cât şi a securităţii cetăţeanului (securitatea agroalimentara, ecologica, sociala, criza apei etc).

Potrivit celor mentionate mai sus, asigurarea securității urbane devine, in contextul actual, o problema de siguranta naționala in CSAT, având în vedere vulnerabilitatea infrastructurii critice a capitalei Bucuresti la cutremure si lipsa unei Planificari Strategice de Rezilienta Urbană potrivit celor 100 Resilient Cities (100RC) de la nivel international.

Ceea ce trebuie reținut este faptul că, dimensiunea securitații agroalimentare si asigurarea securității urbane sunt interdependente în situații de urgență,dacă luăm în considerare faptul că, distribuția și comercializarea produselor agroalimentare depinde în mod direct de infrastructura critică a securității urbane (sectorul energetic, comunicatii, utiliăți, sănătate, financiar, administratie, transporturi, industrie chimică și nucleară).

         În prezent, hrana este conectată la toate crizele și riscurile adiacente: climatice, energetice, coeziune socială, economică, geopolitică, bună guvernanță, securitate și apărare etc.

       Structura și funcționarea viitoarelor sisteme alimentare trebuie să se bazeze pe principiile generale ale rezilienței urbane care trebuie sa fie ciclice, descentralizate, transparente și să fie orientate spre coeziune socială.

     Asigurarea securităţii urbane considerăm că, ar trebui să aibă ca punct de referinţă bunăstarea consumatorului, deci asigurarea securității agroalimentare, prin crearea şi gestionarea eficientă a infrastructurii critice de schimb agro-comercial şi transport, monitorizarea permanentă a legislaţiei şi a normelor în vigoare, facilitarea investiţiilor, susţinerea creditelor agricole, informarea şi formarea/informarea consumatorului/producătorului privind cultura de securitate alimentară.

     În acest scop, soluțiile de tip agrointelligence pot veni cu o serie de programe publice şi strategii agrostrategice în materie de securitate alimentară, ce ar putea fi implementate în parteneriat public-privat la nivel urban.

     O astfel de cooperare agrostrategică ar putea creşte accesul tuturor consumatorilor, indiferent de nivelul lor de trai, la produse sigure şi sănătoase, ceea ce ar creşte rezilienţa la nivel urban şi ar antrena dezvoltarea durabilă prin măsuri de prevenţie integrate.Luarea deciziei agrostrategice ar trebui să se bazeze acum pe o analiză de tip agrointelligence, care devine instrumentul principal în formularea şi îmbunătăţireapoliticilor agroalimentare la nivel local pentru creșterea rezilienței urbane.

Propunere de Agendă agrostrategică pentru CSAT:

         În acest sens,Agrointelligence - Sistemul de Informaţii al Securităţii Alimentare (SISA)propune pentru CSAT o Planificare Agrostrategică pentru evaluarea și consolidarea rezilienței sistemelor agroalimentare la nivel urban în situații de urgență:

         1.Evaluarea sistemelor agroalimentare reziliente:

           Recomandăm o evaluare a vulnerabilităților din cadrul sistemelor agroalimentare de la nivel urban, pentru a se putea identifica soluții integrate, inteligente și inovative de creștere a rezilienței pe termen scurt și mediu la nivel local.

        2.Includerea dimensiunii de “agrointelligence” în cadrulPlanificarilor Strategice de Rezilienta Urbană si prioritizarea “rezilienței” ca parte

            componentă a securității agroalimentare urbane si, implicit, naționale:

     Reziliența sistemului agroalimentar ar trebui să reprezinte o prioritate pentru mediul guvernamental, care trebuie să găsească soluții altenative și inteligente, de tip agrointelligence, pentru gestionarea eficientă a securității urbane la nivel național.

  3.Elaborarea, la nivel urban, de Planificări de Reziliență Agroalimentare Sectoriale:

     Considerăm că, Planificarea Sistemelor Agroalimentare Reziliente ar trebui inițiată la nivel de sectoare, având în vedere posibilitatea afectării disproporționate a unui cartier, recent lovit de un dezastru natural. Ar trebui măsurat, pe termen scurt și mediu, nivelul de insecuritate alimentară la nivel local din perspectiva accesilui la hrană și disponibilității produselor agroalimentare in magazine, piete etc.

 4.Consolidarea rezilienței mediului de afaceri agroalimentar (Food Business Resilience):

     Considerăm că, liderii orașelor ar trebui să măsoare capacitatea mediului de afaceri din sectorul agroalimentar de a răspunde la situațiile de criză agroalimentară, prin furnizarea de hrană sigură și sănătoasă. (detine stocuri alimentare, plan de afaceri adecvat in situatii de post-criza etc).

5.Elaborarea de politici și programe guvernamentale care ajută mediul de afaceri agroalimentar din România să devină rezilient în situații post-crize/ dezastre naturale:

     Trei demersuri guvernamentale sunt esențiale în această etapă: inspecția siguranței alimentare, verificarea autorizației de construcție și restricțiile de transport în zona comerciantului evaluat.

În contextul celor prezentate mai sus, Agrointelligence SISA isi exprimă maximul interes și disponibilitate de a participa la construcția conceptuală și la dezvoltările constructive a celulei de fuziune agrostrategice privind asigurarea securităţii alimentare urbane, atât la nivel central, cât şi la nivel local.

Autor: Neacsu Madalina

Articol publicat: 27 septembrie 2018