Securitatea alimentară – se definește ca fiind acea stare de fapt, în care un individ, o gospodarie, o comunitate, o regiune sau o națiune au posibilitatea materială și economică de a cumpăra, produce, obține sau consuma o hrană suficientă, sănătoasă si nutritivă și care răspunde nevoilor și preferințelor sale, astfel permițându-i individului să fie activ. Prin urmare, securitatea alimentară se definește prin patru factori esențiali: disponibilitatea, accesibilitatea, utilitatea și stabilitatea hranei.

 Intrebări pentru evaluarea securității alimentare :

• Care sunt diferitele categorii de subzistență și prin ce se caracterizează acestea?
• Cum își procură hrana aceste comunități luându-se în considerare ultimul an normal și să se analizeze dpv procentual fiecare categorie.
• Stabilirea unui calendar sezonier pentru fiecare categorie de subzistență în funcție de variațiile sezoniere vs sursele de hrană.
• Evaluarea ultimilor 5-10 ani dpv al evoluției securității alimentare de la un an la altul prin vizarea anilor în "buni"/"răi".
• Identificarea acelor sectoare/regiuni/ comunități, care prezintă anumite beneficii: stocuri de alimente, economii, investiții, echipamente
• Pe o perioadă de o saptămână sau o lună, în ce constă cheltuielile gospodărești și de unde provin resursele acestea(capitalul de achiziție)
• Care sunt prețurile și disponibilitatea produselor alimentare de baza în perioada normală.
• Înainte de criză, care era consumul pe cap de locuitor raportat la disponibilitatea de alimente?
  
  

Informatii necesare pentru evaluarea securității alimentare :

• Care sunt mijloacele de trai ale indivizilor?
• Cum iși satisfac nevoile alimentare?
• De ce resurse dispun ei?
• Cine are acces la astfel de resurse și în ce moment?
• Prin ce se diferențiază o situație normală de o situație de criză?
• Pot ieși oamenii dintr-o astfel de criză fără intervenția statului?
• Si daca nu, ce fel de strategie ar trebui să adopte statul?

 Din punct de vedere structural, evaluarea gradului de securitate/insecuritate alimentară presupune parcurgerea a 3 etape, în scopul dispunerii de toate informațiile necesare înainte de a trece la etapa de analiză propriu-zisă și, apoi, generarea de concluzii finale: planificarea, colectarea de informații, analiza propriu-zisă(conform figurii de mai jos).